Acul si barosul morala

opinion you commit error. Write PM..

Acul si barosul morala

acul si barosul morala

Persoanele care au copilarit prin anii '90, stiu de existenta acelor casete audio cu povesti pentru copii. Site-ul cuprinde majoritatea acelor povesti. Pe langa povestile audio, mai avem si o colectie de diafilme video, povesti scrise, imagini de colorat si jocuri. Povesti Scrise in format Text.

Acul si barosul. Alba ca zapada. Aleodor Imparat. Batranica si Spiridusul. Broasca testoasa cea fermecata. Bunicul si nepotul. Calin nebunul. Capra cu trei iezi.

Cei mai frumosi copii.

Referat despre Ion Creanga si Activitatea Literara

Cei trei purcelusi. Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat. Cinci paini. Craiasa albinelor. Cum la pacailt Broscuta pe Leu. Danila Prepeleac. Darul Mamei Natura. Darul piticilor.Povesti pentru copii, povestile nemuritoare sau basmele populare, te vor ajuta sa-i cultivi copilului tau pasiunea pentru citit inca din primii ani de viata.

Basmul, numit si poveste, este alaturi de povestire, snoava si legenda, una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnalata inca din antichitate, raspandita intr-un numar enorm de variante la toate popoarele. Exista doua categorii de basme, cele populare, care pot fi culese de un autor oarecare sau de un folclorist sau cele culte, scrise in epoca Romantismului, dupa modelul basmelor populare cu spridusi.

Ion Creanga – Activitatea literara

Patrimoniul de basme europene a inceput sa se formeze la sfarsitul secolului al XVII lea. Incercam sa adunam o colectie cu cele mai frumoase si interesante povesti, basme si povestiri pentru dumneavoastra. Asa e ca n-ati vazut niciodata un pepene facand cu ochiul? Nici eu nu am vazut. Mai intai, cum sa faca un pepene cu ochiul, cand el n-are ochi? Totusi, Niculae m-a oprit saptamana trecuta sa-mi spuna: — Ionica draga, nu mai am pace de ieri.

Am trecut pe langa gradina lui nea Pandele si […].Acul: — Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?

acul si barosul morala

Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul? Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi? Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face.

Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru.

Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?

Sun tv movies tamil

Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele? Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine?

Prayers for 2020

Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase? Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau?

Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame.

Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane. Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai.

S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau? Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate… Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba.

C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.Persoanele care au copilarit prin anii '90, stiu de existenta acelor casete audio cu povesti pentru copii. Site-ul cuprinde majoritatea acelor povesti. Pe langa povestile audio, mai avem si o colectie de diafilme video, povesti scrise, imagini de colorat si jocuri. Acul Si BarosulPoveste scrisa, in format Text de citit.

Acul si barosul de Ion Creanga Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?

Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul? Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi? Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face.

Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru. Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?

Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele? Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase? Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau?

Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame.

Ai auzit vorba ceea, ca "Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul". Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane. Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai.

S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau?

Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba.

C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.Ion Creanga s-a nascut la 10 iunieconform singurului document autentic : o condica de nou- nascuti a satului Humulesti din A fost un pedagog stralucit, care a introdus metode noi si a elaborat manuale scolare pentru care a scris povestirile: Inul si camasa, Acul si barosul, Cinci piini si altele.

Devin buni prieteni.

acul si barosul morala

Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Danila, Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, povesti in care intr-o viziune morala si caracterologica, avind la baza izvoare folclorice, abordind o arta profund originala de povestitor si imbinind cu maiestrie realul cu fantasticul, prezinta lumea taraneasca proiectata in fabulos.

Primele trei parti ale Amintirilor sint publicate pina in martie iar partea a IV-a apare postum indesi, ea fusese scrisa se pare in Scriitorul a mai publicat si povestirile: Mos Ion Roata, Ioan Roata si Voda Cuza, Popa Duhu, Poveste, Povestea unui om lenes, Inul si camasa, anecdote istorice sau parabole despre conditia umana prezentate cu vadita tendinta moralizatoare.

Mai publica si nuvela: Mos Nichifor Cotcariul in care evidentiaza siretnia si volubilitatea populara. Trasatura artistica dominanta atit in povesti cit si in roman, povestiri sau nuvele ramine oralitatea stilului pentru ca toate isi au izvorul in folclor. Ion Creanga a intrat in literatura cu un fond sufletesc si intelectual de origine taraneasca, format mai intii in perimetrul vietii humulestene si dezvoltat, apoi, intr-un univers rural mai larg, care, prin extindere, poate fi considerat al intregului popor roman.

povesti de citit Ion Creanga – Acul Si Barosul

Acest fond ii va procura materia operei si-si va pune amprenta asupra individulalitatii lui artistice, care face din Creanga scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice. Trimite prietenilor. Tagged: pedagog povestitor scriitor. Ok Privacy policy.Autor: Ion Creanga. Incadrare: Carti ilustrate pentru prescolari.

Momentan, nu exista recenzii. Trebuie sa fii logat pentru a scrie un review acestui produs. Toate drepturile rezervate.

acul si barosul morala

Bine ai venit! Autentificare Inregistrare. Intra in cont Email. Reseteaza-ti parola Creeaza cont nou. Prima pagina. Lista autori. Lista edituri.

Teva shoes mens

Acasa Carti ilustrate pentru prescolari Acul si barosul. Rezerva in magazin. Adauga la wishlist. Din aceeasi categorie. Recenzii pentru Acul si barosul. Card de fidelitate. Newsletter Te tinem la curent cu cele mai noi aparitii editoriale. Alege categoria Carte de specialitate, sfaturi Carti de calatorie Carti pentru copii si tineret Carti pentru invatarea limbilor straine Carti scolare Literatura Medicina si farmacie Stiinte exacte, informatica, stiinte ale naturii Stiinte sociale, economie, drept Stiinte umane, arta, muzica, teatru Toate categoriile.

Libraria Mihai Eminescu. Top 7 cele mai vandute 1. Colonialismul actual si colonia sa Romania. Ilie Serbanescu. Pantecul desfranatei. Ciprian Mega.

Istorie, cultura si geopolitica romaneasca in sud Virgil Coman. Peter Zumthor. Codul de la Voronet.Ion Creanga s-a nascut la 1 martie data precizata de povestitor si preferata de G. Calinescu celei de 10 iuniein Humulesti, judetul Neamt. A fost primul dintre cei opt copiii ai lui Stefan a Petrii Ciubotariul si a Smarandei, fiica lui David Creanga din Pipirig, al carui patronimic l-a purtat.

De o traditie carturareasca nu se poate vorbi la antecesorii povestitorului, ci, doar in familia mamei, de o pretuire a stiintei de carte. Fire ambitioasa, Smaranda va lupta, in ciuda opozitiei sotului ei, pentru ca baiatul cel mare sa fie dat la scoala si, mai cu seama, sa-si continue invatatura.

Incurajat de acesta, s-a pregatit pentru a deveni institutor. Este suspendat atat ca diacon, cat si ca institutor, si reprimit in invatamant ino data cu venirea lui Maiorescu la conducerea Ministerului Cultelor.

World in 2040 essay

Incand Eminescu era revizor scolar, cei doi se cunosc si devin prieteni. Pana in ii sunt publicate si celelalte povesti. Este perioada de efervescenta spirituala a povestitorului, sustinut de junimisti, indeosebi de Eminescu.

Ion Creanga - Acul si barosul

Ultima parte a fost publicata postum, su ingrijirea atenta a lui Maiorescu. In pofida agravarii bolii de care suferea, si-a pastrat mereu jovialitatea si umorul pana la sfarsitul vietii. Destinul a hotarat sa moara in acelasi an cu Mihai Eminescu, marele sau prieten 31 decembrie Majoritatea eroilor stapanesc tehnica psihologica a disimularii, creandu-si false identitati, cu motivatii distincte: batranul crai isi ascunde calitatea parinteasca si sociala in pielea unui urs, ca sa poata verifica temeritatea si responsabilitatea feciorilor sai.

Spre deosebire de cei care isi modifica identitatea benevol, protagonistul basmului cult va fi constrans de juramantul depus in fata Spanului pentru a-si salva viata sa accepte infatisarea, vestimentatia si atributiile unui servitor.

Pe toata durata intamplarilor, din momentul cand il cunoaste pe Span si pana cand isi va recapata adevarata conditie, eroul va fi obligat sa lupte pentru a-si afirma drepturile si pentru a se regasi pe sine. El se individualizeaza numai dupa intalnirea cu Spanul, confruntarea cu personajul negativ formandu-l ca om. Pana atunci, neavand experienta, nu are nici identitate. Asadar, prima tema a basmului este cea a camuflarii si a recunoasterii esentei umane dintre ipostazele inselatoare ale aparentei.

Motivul ei adiacent este cel al greselilor datorate lipsei de experienta si al esecurilor inerente, capabile sa fortifice spiritul omenesc si sa-l pregateasca pentru reusita finala. Intriga basmului consta in ignorarea de catre cei doi imparati a realei identitati a fiilor si fiicelor din familiile princiare inrudite. Dupa ce fiecare dintre ei a luat in stapanire imparatia mostenita, s-au despartit si s-au instrainat complet, astfel incat descendentii lor nu s-au cunoscut niciodata.

Numai pentru ca Verde-imparat si craiul au incetat orice legatura sufleteasca, un personaj malefic precum Spanul s-a substituit personalitatii reale a nepotului celui dintai.

Al doilea moment al intrigii il reprezinta problema succesiunii la tron, imparatul Verde fiind batran si avand numai fete.


Muktilar

thoughts on “Acul si barosul morala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top